M-am Mutat





Pentru sufragerii....sau numai pentru a mea :)

De ceva vreme tot urmaresc diverse modele de biclioteci. Inca nu am vazut noua oferta de la Ikea, intrucat catalogul apare abia la sfarsitul lunii, insa, nu m-am putut abtine sa caut ceva modele pe net. La asa ceva visez :)






































Nu m-ar deranja sa gasesc nici ceva de genul acesta. Ar merge perfect langa birou :)






Si evident, un supor de reviste mai mare... Avem o arhiva bogata si deja nu prea mai am loc de ele dar nu-mi vine sa arunc ceva.

Am preluat, genetic, pasiunea pentru floarea soarelui de la matusa mea, care este absolut topita dupa aceste flori. Cum vara este sezonul lor, nu am vrut sa se termine fara sa "le aduc un omagiu". Pictorul care are ca emblema aceasta floare este Van Gogh.


Vincent van Gogh, s-a nascut pe 30 martie 1853, in Groot Zundert, Tarile de Jos. A murit in Franta, la 29 iulie 1890.

Tatăl lui era pastor protestant, iar mama provenea dintr-o familie de pictori şi negustori de artă.

La vârsta de 16 ani, mama lui i-a găsit primul loc de muncă, în Haga, la un unchi care era negustor de artă. Părea că viaţa lui a intrat pe un făgaş normal, dar în 1874 este transferat la Londra, unde se îndrăgosteşte de fiica gazdei şi îşi neglijează munca. A fost concediat şi trimis acasă. În 1876 se întoarce în Anglia şi lucrează ca colector de impozite într-o şcoală londoneză. Mizeria oraşului îl afectează atât de puternic încât refuză colectarea impozitelor, motiv pentru care se trezeşte iar pe străzi.

Se întoarce acasă şi de decide, urmându-şi tatăl, să devină preot, dar studiile teologice i se par prea dificile şi se dedică activităţilor caritabile. Aşa ajunge în 1878 în Belgia, în zona minieră Borinage. Sărăcia regiunii este impresionantă chiar şi faţă de mizeria cartierelor londoneze; îşi vinde lucrurile şi se mută într-o colibă sărăcăcioasă, aproape de "ai săi". Patronii, uimiţi, îl concediază în 1880.

În 1881 Van Gogh îşi împarte timpul între Haga şi Anvers hotărăt să devină pictor. În 1885 pleacă la Paris. Van Gogh era îndeosebi ataşat de Gauguin, având în vedere că ambii artişti considerau că picturile trebuie să reflecte trăirile interioare. În următorii ani, Van Gogh are accese de furie la beţie şi se ceartă din ce în ce mai des cu Gauguin. În urma unei certe aprige între cei doi, Van Gogh îl atacă pe Gauguin cu briciul. Gauguin fuge speriat, iar Van Gogh îşi taie o bucată din urechea dreaptă. Cu această ocazie realizează cât de aproape este de demenţă. În 1889 se internează voluntar în ospiciul din Saint-Rémy. În perioadele de calm este lăsat acasă să picteze. În decurs de mai puţin un an pictează 200 de tablouri.

În 1890 se stabileşte în Auvers, la nord-vest de Paris, un orăşel foarte popular în rândul artiştilor. Se refugiază într-o cămăruţă deasupra unei cafenele şi se dedică exclusiv picturii. Pictează 70 tablouri în tot atâtea zile. Însă nu a rezistat mult timp în acest ritm fanatic. La 27 iulie 1890 iese din orăşel şi se împuşcă în piept, după care se retrage în camera lui, unde îşi petrece noaptea fumându-şi pipa. Marţi, la ora unu noaptea, Van Gogh în vârstă de 37 ani, moare din cauza rănii.

Iata o parte dintre picturile lui:

1. Floarea soarelui- 1888

2. Cafenea- 1888

3. Dormitorul- Octombrie 1888

4. Natura moarta cu pantofi. Acest tablou este unul dintre preferatele mele.

Info preluate de aici.

Poza autoportret de aici.







Buena


"Tchinchirote" -Buena Vista Social Club & Cesaria
Asculta mai multe audio Muzica

Frappe si film


Bun mai e frappeul de la Carturesti :) Daca data trecuta era liniste si se auzea muzica pe fundal, de aceasta data terasa a fost full. Muzica era si ea, la fel de buna, insa pentru ca toata lumea povestea, nu se mai auzea nimic. Insa atmosfera a fost la fel de placuta. Este revigorant sa mai vezi si altfel de persoane, care au alte discutii in afara celor banale pe care le auzi prin autobuze, statii, pe strazi.
Dupa ce am zabovit pe acolo aproape 2 ore, am dat o fuga vis-a-vis, la Patria. Filmul care rula era Curtezana si evident, am intrat. Sfarsitul nu a fost tocmai pe gustul meu, insa filmul nu e rau deloc pentru a incheia o zi in oras. Este poveste de dragoste dintre o curtezana si fiul unei prietene/rivale din tinerete. Michelle Pfeiffer, ca intotdeauna, o aparitie. Desi are o varsta, arata senzational.

Copyright © 2008 - Ce ar fi daca... - is proudly powered by Blogger
Smashing Magazine - Design Disease - Blog and Web - Dilectio Blogger Template