Din nou, noi
de Nichita Stănescu
Bun, dar cu noi cum rămâne ?
Ei au fost mari, tragici, sfinţi...
Ei au mâncat pâine,
părinţilor noştri le-au fost părinţi.
Dar noi, dar cu noi ?...
Lor le-a fost frig, au pătimit,
au mers prin zapadă, prin noroi,
au murit şi s-au nemurit.
Noi trăim, cu noi cum rămâne ?
S-a hotărât ceva ?
S-a hotarât ?
Când anume şi ce anume ?
Suntem, dar ne este urât !
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
1 comentarii:
Welcome to my blogroll :)
Iar Nichita este psihedelic as usual.
Cheers,
D.
Trimiteți un comentariu